În cadrul interviului „O cafea cu Gabi Moroianu”, organizat de Focus Energetic, Daniela Raluca Dărăban, director executiv al ACUE, cartografiază sectorul energetic românesc: de la provocările distribuitorilor și furnizorilor și până la riscurile majore generate de instabilitatea legislativă.

Impactul plafonării și problema decontărilor

  • Schema de plafonare a fost concepută ca măsură temporară, dar a devenit o intervenție prelungită, cu peste 20 de modificări legislative în 4 ani.
  • Plafonul pentru consumatorii casnici a fost stabilit având ca referință prețurile din 2018–2019, o decizie politică, nu una fundamentată economic.
  • Sprijinul a fost acordat generalizat (aprox. 9 milioane consumatori), deși datele statului arată că aproximativ 2,2- 2,5 milioane ar fi avut reală nevoie de ajutor.
  • Furnizorii au finanțat diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat, generând un sold restant de peste 9 miliarde lei.
  • Aceste sume nu reprezintă profit al furnizorilor, ci bani care trebuie returnați în lanțul energetic: către producători, transportatori, distribuitori, buget de stat (TVA, accize), scheme de sprijin.
  • Furnizorii au plătit integral TVA, accize și obligații fiscale, chiar dacă nu au încasat decontările de la stat.
  • Dacă furnizorii nu ar fi finanțat acest deficit, ar fi existat risc de blocaj pe întreg lanțul energetic.

Ieșirea din plafon și funcționarea pieței

  • Pe segmentul energiei electrice, după ridicarea plafonului, piața arată un trend stabil, cu oferte în scădere.
  • La gaze naturale, pentru consumatorii casnici, se prefigurează o extindere a plafonării cu încă un an.
  • Dărăban subliniază că România nu a avut, în ultimii ani, o piață cu adevărat liberă, intervențiile repetate afectând lichiditatea și mecanismele concurențiale.

Rata de rentabilitate și investițiiLE

  • Distribuitorii operează într-un cadru reglementat cu o rată a rentabilității considerată scăzută.
  • În contextul investițiilor necesare în rețele, există presiune financiară majoră; unele companii-mamă au creditat subsidiarele din România.
  • Calitatea serviciilor de distribuție depinde direct de recunoașterea adecvată a costurilor și investițiilor prin reglementare.

 Riscul major pentru sector: instabilitatea legislativă

  • Cea mai mare vulnerabilitate a sectorului energetic este impredictibilitatea legislativă.
  • Modificările frecvente, adoptate fără consultare reală și cu termene foarte scurte de implementare, reprezintă principalul risc investițional.
  • Reglementarea este „pe roșu” în orice analiză de risc pentru sectorul energetic din România.

Dana Dărăban, director executiv ACUE, la ”O cafea cu Gabi Moroianu”