“Reducerea cotei de TVA la energie este una dintre cele mai eficiente măsuri fiscale cu un impact direct, imediat asupra facturii consumatorului”.

“După 1 iulie, facturile consumatorilor vor reflecta costul real al energiei pe piață. Compensațiile nu vor mai fi universale, ci țintite, în funcție de venitul net: 2.574 lei/lună pentru persoane singure și 1.784 lei/lună/membru pentru familii”.

“Este important să evităm acuzațiile nefondate la adresa furnizorilor de energie, care nu controlează prețurile de pe piața angro și au fost nevoiți să suporte presiuni financiare semnificative în perioada de plafonare”.

“Schema de plafonare nu mai putea fi susținută a generat dezechilibre semnificative și datorii care pun presiune pe lichiditatea furnizorilor, cu efecte negative pentru întregul sector energetic”.

“Este puțin probabil să mai vedem facturi cu sume „astronomice” ca în perioada crizei din 2022, însă consumatorii vor simți diferența”.

Interviu Financial Intelligence – Daniela Dărăban, Director Executiv ACUE

Cum vedeți piața de energie după re-liberalizare?

Daniela Dărăban: Revenim la un model de piață sustenabil, cu ajutor direcționat și reguli transparente. Pentru a înțelege această tranziție, este esențial să explicăm ce s-a întâmplat cu piața energiei electrice începând cu anii 2021-2022, odată cu declanșarea crizei globale a prețurilor la energie.

Pentru a evalua impactul real al liberalizării, trebuie să analizăm structura unei facturi de energie electrică, nu doar prețul pe kilowatt-oră. Potrivit analizei noastre pentru anul 2024 – energia activă — componenta influențată de piața concurențială — reprezintă în medie aproximativ 50% din factura finală; restul de circa 45% constă în costuri reglementate: tarife de transport și distribuție, servicii de sistem, taxa de cogenerare, certificate verzi, accize și TVA. Costul serviciului de furnizare reprezintă în medie aproximativ 5%. Așadar, doar puțin peste jumătate din valoarea unei facturi este influențată de piața liberă, restul fiind determinat prin reglementări administrative.

Ponderile de mai sus sunt orientative și reflectă cadrul legal din 2024 (ex. limita prețului mediu de achiziție, media tarifului de distribuție pe JT, cost de furnizare reglementat), dar pot varia în funcție de strategia comercială a furnizorului, profilul de consum al clientului și zona de distribuție.

Retrospectiv, criza energetică a reprezentat un veritabil test de stres pentru arhitectura pieței din România, scoțând la iveală o serie de disfuncționalități sistemice: intervenții impredictibile care au slăbit capacitatea de reacție a companiilor, reglementări reactive determinate de lipsa anticipării și a planificării pe termen mediu și lung, precum și o profundă incapacitate administrativă de a lucra cu realitățile pieței.

Ce s-a întâmplat în perioada 2021–2024? Odată cu creșterea abruptă și impredictibilă a prețurilor pe piața angro, guvernele europene au fost nevoite să intervină pentru a proteja cetățenii și economia. Majoritatea statelor UE au optat pentru compensații directe pentru gospodării, IMM-uri și reducerea TVA.România a aplicat o schemă de plafonare a prețurilor, în funcție de consum, adresată tuturor categoriilor de consumatori (cu excepția marilor consumatori, care au beneficiat de alte forme de sprijin). Această măsură a redus artificial prețul din factură, în timp ce costul real a rămas ridicat. Diferența a fost prefinanțată de furnizori și trebuie decontată de stat, dar e de notorietate faptul că se înregistrează întârzieri semnificative.

Interviu Dana Dărăban: De la 1 iulie 2025, prețurile la energie electrică vor reflecta realitatea din piață, nu vorbim despre „scumpiri artificiale”