Prețul mediu al energiei în luna august a scăzut cu 24% comparativ cu luna iulie pe piața spot a bursei de energie OPCOM, dar facturile consumatorilor finali nu vor scădea în următoarele luni, spune Dana Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), într-un interviu pentru HotNews.
Scăderea prețurilor pe bursă din august este un semnal pozitiv, dar nu suficient pentru a reduce imediat facturile consumatorilor, explică Dana Dărăban. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi nevoie ca tendința de ieftinire să se mențină o perioadă mai lungă și să tragă în jos prețurile contractelor pe termen lung. Pentru o scădere rapidă și vizibilă a facturilor e nevoie de diminuarea TVA sau a accizelor – taxe care tocmai au fost majorate. Din factura totală la energie plătită de consumatori, majoritatea banilor merg la producătorii de electricitate, apoi la operatorii de rețea și în al treilea rând la statul român, prin TVA și accize. Dărăban a mai arătat că autoritățile ar trebui să vină cu o strategie pentru a pregăti din timp liberalizarea pieței gazelor din martie anul viitor, astfel încât consumatorii să nu resimtă un nou șoc când primesc facturile.
HotNews.ro: Conform datelor bursei de energie, în august prețul mediu de închidere pe piața spot (PZU) a fost cu 37% mai mic decât în luna august 2024 și cu 24% mai mic decât în luna iulie 2025. Având în vedere aceste date, este de așteptat ca facturile finale ale consumatorilor să scadă în perioada următoare?
Dana Dărăban: Nu este de așteptat ca facturile finale ale consumatorilor să scadă în următoarele luni doar pe baza ieftinirii înregistrate în august pe PZU. Această piață rămâne importantă, dar nu dominantă, acoperind aproximativ o treime din consumul național. Prețurile PZU sunt extrem de volatile – cu fluctuații orare de la valori negative la niveluri foarte ridicate – ceea ce arată mai degrabă nevoia de flexibilitate în sistem decât o tendință stabilă. Uniunea Europeană estimează că, până în 2050, va fi nevoie de o cantitate uriașă de energie pentru flexibilitate (echivalentul producției anuale a Germaniei) pentru a integra energia din soare și vânt. La fel ca în perioadele de creștere, nici scăderea prețurilor PZU nu se transmite imediat în facturi. Furnizorii au deja un „coș” de energie contractat în avans pe termen lung, iar un impact în facturi se vede doar pe măsură ce expiră contractele vechi și se încheie altele noi, dacă acestea au prețuri mai mici.
Care este prețul energiei tranzacționate pentru anul viitor?
Datele OPCOM arată că pentru 2026 s-au tranzacționat aproximativ 9 TWh, ceea ce reprezintă mai puțin de o cincime din consumul național anual, la un preț mediu de 568,7 lei/MWh, cu 8% mai mare față de 2025, ceea ce nu indică o descreștere, cel puțin până acum. În plus, trebuie avute în vedere și contractele negociate direct – nu putem estima cantitățile contractate și niveluri de preț, dacă sunt mai ridicate sau reduse, întrucât datele nu sunt publice.
Contextul european este de asemenea relevant. În designul pieței de energie electrică, prețul este dat de ultimul megawatt necesar acoperirii consumului – ordinea de merit, iar gazul a stabilit prețul în aproximativ 37% din timp, în 2023. Pentru iarna 2025-2026, perspectivele depind de nivelul stocurilor de gaze, de fluxurile de LNG, de temperaturile din sezonul rece și de contextul geopolitic. Orice tensiune pe piața gazelor se transmite imediat în piața de electricitate, în special în orele de vârf.
Trebuie avut în vedere și faptul că factura finală nu conține doar energia activă, ci și tarife reglementate pentru transport, distribuție și servicii de sistem, precum și taxe și impozite – TVA, accize, contribuții pentru certificate verzi, cogenerare și CfD. Aceste componente nu se mișcă odată cu PZU și pot chiar crește, erodând eventualele ieftiniri ale energiei active (ex. creșterea TVA la energie de la 1 august 2025).
În concluzie, scăderea prețurilor PZU din august este un semnal pozitiv, dar nu suficient pentru a reduce imediat facturile consumatorilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi nevoie ca tendința de ieftinire să se mențină o perioadă mai lungă și să tragă în jos prețurile contractelor pe termen lung. Reduceri vizibile și rapide ar putea apărea mai degrabă din măsuri fiscale – de exemplu, diminuarea TVA sau a accizelor – decât din evoluțiile recente ale pieței zilnice.