Programele de investiţii agreate cu autorităţile au fost respectate de toţi operatorii de reţele de distribuţie de ener­gie, dar ele nu au luat în calcul fenomene ample, cum ar fi ascensiunea prosumatorilor. Astfel, pentru următorii cinci ani, nivelul de investiţii nece­sar în reţele este de 10 miliarde de euro, iar el trebuie să adre­seze problemele de automati­zare ignorate din perioada anterioară de reglementare.

România trebuie să in­ves­tească aproximativ 10 mi­li­arde de euro într-o peri­oadă de cinci ani pentru moder­nizarea reţelelor de dis­tribuţie a energiei“, a spus Dana Dărăban, director exe­cu­tiv al Fe­deraţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Ener­gie (ACUE), invitată la ZF Power Summit 2025, eveniment care a avut loc în perioada 26-28 febru­arie. „Doar pe zona de distribuţie, minimul este 9 miliar­de şi maximul este la 11 miliarde de euro (investiţii în următorii cinci ani – n.r.). Nu ne-am prea mişcat în zona de tranziţie energetică. Singura investiţie efectivă în ulti­mii ani sunt aceşti prosu­matori, care sunt foarte bine ve­niţi, dar ştim că nu s-a ţinut pasul pe digitalizare, auto­matizare şi dezvoltare de reţele –  Dana Dărăban.

Bilanţul investiţiilor în capacităţi de producţie a energiei pe 2024 arată un plus de 1.919 MW, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice ale Transelectrica.

Din această capacitate nouă, 894 MW au venit numai de la prosumatori, dar restul sunt investiţii finalizate în parcul de producţie de energie şi stocare, cu capacitate de peste 1 MW, cu impact direct în acoperirea cererii de energie.

Potrivit datelor de la începutul lunii februarie, România a ajuns la o putere instalată în prosumatori de 2.442 MW, cu o comunitate de aproape 204.000 de prosumatori, acesta fiind cel mai dinamic club de investitori în producţia de energie a României din ultimii ani. Anul acesta însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani. Mai departe, această efervescenţă din zona de producţie de energie nu poate fi susţinută dacă reţelele nu beneficiază de acelaşi apetit pentru investiţii.

„Toată lumea şi-a îndeplinit programele de investiţii, dar pentru că planificarea în zona de distribuţie nu a avut în vedere această mişcare a prosumatorilor. În rest, am cam stagnat.“

Unul dintre cele mai importante elemente care ar putea creşte nivelul de investiţii ar fi revenirea la piaţa liberă. România funcţionează din 2022 cu o piaţă „îngheţată“ a energiei, prin intermediul mecanismului de plafonare-compensare.

„Trebuie să ne eliberăm puţin de această dorinţă de a controla, să înţelegem că piaţa liberă nu poate funcţiona cu jumătăţi de măsură. Piaţa liberă funcţionează şi are rezultatele pe care le vedem în alte părţi dacă o lăsăm liberă în adevăratul sens al cuvântului.“

https://www.zfcorporate.ro/energie/dana-daraban-acue-piata-libera-nu-functioneaza-cu-jumatati-de-masura-22776467