Revenirea la piaţa liberalizată a energiei electrice nu trebuie consemnată ca un şoc pentru consumatori, mai ales că statul va continua să sprijine consumatorii vulnerabili şi mai ales că nu toate facturile vor înregistra majorări, potrivit unor precizări oferite de Federaţia Asociaţiiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) la solicitarea ziarului BURSA.

Daniela Dărăban, director executiv al ACUE:

„Nu toate facturile vor creşte în perioada următoare. Estimările indică o creştere pentru consumatorii casnici care au beneficiat de plafoanele de 0,68 şi 0,80 lei/kWh. Aceste plafoane nu au reflectat valori sustenabile, fiind mult sub costurile reale din piaţă. Cu titlu de exemplu, un consumator casnic plătea în jur de 60 de lei la un consum de 90 kWh/lună. De la 1 iulie, aceeaşi cantitate de energie ar putea costa între 117 şi 144 de lei, în funcţie de oferta aleasă şi zona de distribuţie. Dacă o familie consumă 150 kWh/lună şi alege o ofertă la 1,4 lei/kWh, factura la energie electrică lunară va fi în jur de 210 lei. Pentru gospodăriile cu consumuri mai mari (peste 255 kWh/lună) impactul va fi mai mic, întrucât aceste familii plătesc deja preţul din contracte negociate pe piaţa liberă. Statul va continua sprijinul pentru consumatorii vulnerabili prin ajutoare ţintite – 50 lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 lei/lună (persoană singură) sau 1.784 lei/membru de familie. Clienţii trebuie să ştie că pot beneficia de acest ajutor doar după ce se vor înscrie pe o platformă dedicată. Pentru cei care nu se pot înscrie direct, statul oferă sprijin prin personal dedicat în primării şi oficii poştale. Mai mult, pe lângă ajutorul direct, vor fi programe de finanţare dedicate eficienţei energetice. Cu ajutorul acestor programe, consumatorii vulnerabili vor putea beneficia de soluţii de eficientizare a consumului. Eliminarea plafonării şi revenirea la o piaţă liberă, cu preţuri mai apropiate de costurile reale, vor stimula consumatorii să îşi optimizeze consumul şi să investească în măsuri de eficienţă energetică. Un consumator eficient este mai puţin expus la volatilitatea pieţei. O parte din creşterea facturilor poate fi compensată de măsuri simple – investiţii în izolaţie, ferestre eficiente, instalarea de becuri LED, electrocasnice eficiente, automatizări casnice (ex. termostate inteligente)”.

Domnia sa a arătat că, în privinţa consumatorilor non-casnici, impactul reliberalizării pieţei energiei electrice nu ar trebui să fie unul semnificativ.

„Ei au funcţionat cu un plafon de 1-1,3 lei/kWh, iar preţurile din piaţă sunt apropiate de aceste valori. Să nu uităm că, pentru anumiţi consumatori noncasnici sunt în vigoare şi alte instrumente de sprijin, de exemplu exceptarea de la plata certificatelor verzi. Fondul Social pentru Climă va oferi sprijin pentru a atenua impactul social al costurilor legate de preţul energiei, inclusiv pentru microîntreprinderi vulnerabile. România are alocată o sumă de minim 5,05 miliarde de euro şi maxim 6,01 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, prin acest instrument. Planul Naţional Social pentru Climă va detalia modul de utilizare a acestor fonduri. Nu în ultimul rând, consumatorii industriali pot face audituri energetice, optimiza procesele şi instala sisteme de management energetic, cu economii semnificative pe termen lung şi creşterea competitivităţii”.

Danela Dărăban a amintit că, deşi piaţa de energie electrică din România a fost complet liberalizată la începutul anului 2021, pe fondul creşterii dramatice a preţului energiei pe piaţa angro, la nivel global – practic, în 2022, media anuală a preţului pe PZU a depăşit 1000 lei/MWh, cu vârfuri spectaculoase de peste 2000 lei/MWh -, statul a intervenit prin plafonarea preţurilor finale pentru consumatori, ca măsură de protecţie socială. Menţionăm că, de la 1 iulie 2025, aceste măsuri de plafonare au fost eliminate, ceea ce înseamnă că facturile vor reflecta evoluţia preţului pe piaţa angro şi a componentelor reglementate din factură, cum sunt tarifele de transport şi distribuţie, acciza şi TVA. Reprezentanta ACUE susţine că renunţarea la plafonarea generalizată e decizia corectă pentru a avea o piaţă competitivă, cu preţuri corecte şi oferte mai bune.

Citește mai multe: