Modul în care producem și consumăm energie se schimbă într-un mod radical. Modelul centralizat și unidirecțional prin care energia electrică este transportată de la centralele de producție la companii și gospodării este în curs de transformare. Distribuția de energie electrică trebuie să dezvolte noi roluri și funcțiuni implicând acțiuni mult mai complexe.

Transformarea rețelelor energetice în contextul tranziției către un model economic fără emisii de carbon reprezintă o provocare globală, iar valorificarea oportunităților emergente și optimizarea costurilor acestei tranziții sunt deopotrivă esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest proces complex, un rol crucial este atribuit operatorilor de distribuție a energiei electrice, care sunt chemați să își redefinească misiunea și să se adapteze la noile cerințe tehnologice și ecologice.

Succesul tranziției energetice depinde de transformarea rețelelor de distribuție, care trebuie să țină pasul cu noile tehnologii de producție și consum, pe care să le poată integra în siguranță și inteligent, în beneficiul utilizatorilor. Investițiile necesare decarbonării, descentralizării și digitalizării sistemului energetic sunt semnificative, dar impactul economic va fi compensat de beneficii: câștigul de competitivitate pentru companii provine din costurile sustenabile cu energia curată de care vor beneficia, opțiuni diverse pentru autoconsum sau tehnologii de consum eficiente.

Roluri cu noi funcțiuni pentru distribuitorii de energie electrică

Printre cele mai importante roluri ale operatorilor de distribuție a energiei electrice, în acest context, se numără modernizarea rețelelor pentru integrarea surselor regenerabile de energie (noile proiecții din PNIESC revizuit arată că, până în 2030, se va înregistra o creștere a capacității de energie solară de la 1,8 GW în 2022 la 8,2 GW, în timp ce energia din surse eoliene aproape că se va dubla, de la 3 GW în 2022 la 7,3 GW), digitalizarea și managementul rețelelor inteligente împreună cu creșterea flexibilității, rezilienței și securității acestora.

La fel de importantă este și gestionarea cererii și implementarea soluțiilor de stocare a energiei, iar România intenționează să integreze în infrastructura de transport și distribuție o capacitate totală de stocare a energiei electrice în baterii de 1.200 MW sau 2.400 MWh până în 2030.

În ceea ce privește sectorul încălzire și răcire, obiectivul pentru 2030 este de a asigura 30,8% din consumul final brut de energie prin pompe de încălzire-răcire.

De asemenea, va fi necesar ca rețelele să ofere suport pentru electromobilitate și să conecteze aproximativ 28.000 de puncte de reîncărcare electrică (din care cel putin 16.000 vor avea o capacitate > 50 kW) pentru încărcarea a 680.000 mașini electrice și 617.000 hibrid plug-in.

 

Un material ACUE, publicat în revista Club Antreprenor

Citește mai mult