Industria energetică românească este într-o nouă etapă istorică, în care au loc evoluţii de amploare, chiar în lipsa unui document unic de tipul unei strategii energetice naţionale. Tot mai multe companii, inclusiv cele de stat, adoptă politici orientate către piaţă şi sunt obligate să-şi diversifice activitatea pentru a supravieţui. Aceste modificări de strategie la nivelul companiilor impun adoptarea unor modificări de legislaţie primară şi secundară prin care cadrul legal să se adapteze, astfel încât să permită dezvoltarea viitoare a industriei.

Din această perspectivă, conferinţa de presă pentru lansarea raportului oficial al Energy Strategy Summit 2017 a prilejuit expunerea şi discutarea unei noi sinteze a principalelor puncte de interes ale industriei energetice cu privire la viitoarea strategie energetică naţională. Au participat în calitate de speakeri Emil Calotă (vicepreşedintele ANRE), Harald Kraft (preşedintele ales ROPEPCA), Sorin Boza (directorul general al CE Oltenia) şi Ion Lungu (preşedintele AFEER). Au fost astfel reprezentaţi atât reglementatorul pieţei de energie, operatorii din sectorul onshore de ţiţei şi gaze, mai mare jucător din piaţa cărbunelui, precum şi asociaţia furizorilor şi traderilor de electricitate.

Discuţia a fost deschisă de Gabriel Avăcăriţei, redactor şef al energynomics.ro, organizatorul Energy Strategy Summit 2017, cea mai amplă consultare a companiilor din industria energetică românească, din aceasta vară, eveniment desfăşurat pe 15 iunie, la Buftea. Energy Strategy Summit 2017 s-a concretizat într-un raport oficial care reuneşte priorităţile şi mesajele cheie ale mediului de afaceri.

România are oportunități excelente…

Aproape fără excepție, vorbitorii prezenţi Energy Strategy Summit2017 la au scos în evidență resursele considerabile pe care industria le are la dispoziție, nu doar resurse naturale, dar şi resurse financiare – externe (Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale) și interne în, marile companii de stat (între care Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz sau Electrica). La acestea se adaugă îndelungata și solida tradiție a României în industria energetică, , mărimea pieței locale și poziționarea geografică, precum şi expertiza marilor jucători regionali prezenți de ani buni în industria românească.

… amenințate de blocaje semnificative…

Majoritatea vorbitorilor au remarcat regresul consemnat în ultimele luni, mai ales prin poziționări publice, dar și prin acțiuni ale Guvernului și Parlamentului. Multe dintre acestea contravin principiilor de piață liberă și deschisă pe care România le-a asumat de ani buni și pentru implementarea cărora a lucrat în ultimele decenii. Blocajele identificate de vorbitori țin mai ales de guvernanța energiei, invocată în mod ambivalent. Pe de o parte, implementarea în plan local a politicilor energetice și a reglementărilor europene, precum și buna înțelegere a priorităților și a tendințelor la nivel european permit României să identifice oportunități și roluri noi pe care le poate juca (stocare, interconectate, hub regional). Pe de altă parte, principalele riscuri și blocaje vin tocmai din guvernanța energiei.

… dar proiecte majore sunt totuși în curs de desfășurare

Certitudinile momentului în ceea ce privește proiectele majore sunt însă trei la număr: lucrările la gazoductul BRUA (Transgaz), operațiunile pentru închiderea inelului de transport al electricității de 400 de kV (Transelectrica) și programul de implementare a contorizării inteligente în transportul și distribuția de electricitate (Electrica, Enel, CEZ, E-ON).

Mai multe detalii și raportul puteți găsi aici http://www.energynomics.ro/ro/energynomics-ro-a-lansat-raportul-energy-strategy-summit-2017/

Noutăți