Strategia-cadru a Comisiei Europene pentru o Uniune Energetică durabilă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice a dat un nou impuls tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, sigură și competitivă. Pentru a alimenta acest impuls, a fost publicată o primă Comunicare privind starea Uniunii Energetice care examinează progresele înregistrate și identifică aspectele-cheie care necesită atenție politică specifică în 2016 – un an esențial pentru punerea în aplicare a Uniunii Energetice.

Primul raport de progres al Uniunii Energetice 2015 arată că, între 1990 și 2014, Produsul intern brut combinat al UE a crescut cu 46%, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 23% și, potrivit ultimelor previziuni prezentate de statele membre, se preconizează că în 2020 acestea vor fi cu 24% mai mici decât în 1990. UE este unul dintre cei trei actori economici majori care își produc peste jumătate din energia electrică fără a genera gaze cu efect de seră.

Pentru a atinge nivelul ambițios în materie de eficiență energetică propus pentru 2030, Comisia a început să implementeze măsuri și instrumente care abordează eficiența energetică drept sursă de energie distinctă.

Raportul de progres menționează că, deși față de anul 2005 intensitatea energiei primare a României a scăzut, aceasta rămâne de aproximativ două ori mai mare decât media UE. În sectorul industrial intensitatea energetică aproape s-a înjumătățit față de anul 2005, însă, cu toate acestea, rămâne peste media Uniunii Europene, unul din principalele motive reprezentându-l procentul mult mai mare pe care sectorul industrial îl are în PIB-ul românesc comparativ cu media UE.

Consumul specific de energie al locuințelor este peste media UE și a cunoscut doar o ușoara scădere în ultimii opt ani. Pare a exista un potențial neexploatat pentru realizarea de economii de energie în sectorul rezidențial și în transporturi, menționează raportul. România are un sistem de termoficare ineficient și se confruntă cu o dublă provocare, atât privind insuficiența resurselor financiare, cât și privind capacitatea managerială slabă.

Intensitatea energetică specifică autoturismelor a scăzut ușor între 2005 și 2010, iar intensitatea specifică pentru transportul de marfă a cunoscut o creștere dublă în aceeași perioadă.

Mai multe detalii regăsiți aici/în documentul atașat.